SUA sancționează președinta CPI și un avocat al Curții

Administrația președintelui american Donald Trump a impus marți sancțiuni împotriva președintei Curții Penale Internaționale (CPI), judecătoarea japoneză Tomoko Akane, și a unui avocat de rang înalt din cadrul instituției, senegalezul Abdoulaye Seye. Anunțul a fost făcut de secretarul de stat Marco Rubio, care a descris măsura drept parte a campaniei Washingtonului de a „demonta” instanța cu sediul la Haga, acuzată de administrația americană că ar fi „coruptă” și „grav politizată”. Sancțiunile blochează activele celor doi în SUA și îi interzic accesul în sistemul financiar american.

O campanie americană care se intensifică de peste un an

Măsura de marți nu vine izolat, ci reprezintă o nouă etapă a unei ofensive pe care administrația Trump o desfășoară de mai bine de un an împotriva CPI. Statele Unite nu au aderat niciodată la tratatul internațional care a înființat Curtea și au impus deja sancțiuni împotriva a peste o duzină de judecători și procurori ai instituției.

Acțiunile americane au fost declanșate în mare parte de anchetele CPI care vizează Israelul, aliat al Washingtonului. În 2024, Curtea a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministru al apărării Yoav Gallant, în legătură cu războiul din Gaza. Anterior, în 2020, CPI deschisese o anchetă privind acuzații de crime de război comise de trupele americane în Afganistan.

Luna trecută, Rubio anunțase că administrația își va intensifica eforturile, inclusiv printr-o campanie diplomatică menită să convingă alte state să părăsească instituția. Cel puțin Ciadul și Venezuela au anunțat deja retragerea din Curte.

Ce prevede efectiv decizia de marți

Sancțiunile impuse lui Akane și Seye au fost adoptate în baza unui ordin executiv semnat anul trecut de Trump. „Aceste persoane s-au implicat direct în eforturile CPI de a investiga, aresta, reține sau urmări penal oficiali al căror guvern nu a consimțit la jurisdicția CPI”, a declarat Rubio.

Măsurile îngheață orice active pe care cei doi le-ar putea deține în SUA și le interzic tranzacțiile în cadrul sistemului financiar american — o izolare cu efecte practice extinse, întrucât aproape toate băncile care operează la nivel internațional au legături strânse cu acest sistem. Trezoreria americană a emis, totodată, o licență generală care autorizează lichidarea tranzacțiilor ce îi implică pe Akane și Seye până la 17 septembrie.

Tomoko Akane, care conduce CPI de la alegerea sa în martie 2024, avertizase încă din decembrie că sancțiunile americane vor „submina rapid operațiunile curții în toate situațiile și cazurile și vor pune în pericol însăși existența acesteia”. Abdoulaye Seye a făcut parte din echipa acuzării care a solicitat mandatul de arestare pe numele lui Netanyahu și a fost nominalizat pentru un post de judecător la Curte.

Reacția Curții și pașii juridici deja în desfășurare

CPI a condamnat decizia, afirmând că rămâne „netulburată” și că își susține personalul. „Atunci când actorii judiciari sunt amenințați pentru aplicarea legii, însăși ordinea juridică internațională este cea pusă în pericol”, se arată într-un comunicat al Curții.

Înființată în 2002 de comunitatea internațională și cu sediul la Haga, CPI are mandatul de a judeca crimele de război, genocidul și crimele împotriva umanității în cele 125 de state membre.

Contestarea sancțiunilor a început deja pe cale judiciară: în iunie, trei judecători ai CPI au dat în judecată administrația Trump, calificând măsurile drept ilegale, iar patru organizații pentru drepturile omului au intentat ulterior propria acțiune, susținând că victimele crimelor de război sunt private de dreptate. În comunicatul de marți, Rubio a lăsat să se înțeleagă că ar putea urma noi măsuri punitive.

Considerați că presiunile Statelor Unite pot afecta capacitatea Curții Penale Internaționale de a-și îndeplini mandatul? Spuneți-ne cum vedeți acest conflict între o mare putere și justiția internațională.