Fumătorii actuali au un risc mai mare de a dezvolta demență decât persoanele care nu au fumat niciodată. Concluzia aparține unei analize ample conduse de cercetători de la Universitatea Curtin din Australia, care a reunit date din 61 de studii despre aproximativ 2,8 milioane de persoane. Lucrarea a fost publicată în revista științifică eClinicalMedicine și a fost anunțată luni printr-un comunicat, potrivit agenției Xinhua, citată de Agerpres. Este o analiză sistematică și o meta-analiză despre legătura dintre fumat și trei forme de demență: demența de orice cauză, boala Alzheimer și demența vasculară. Autorii o descriu drept cea mai cuprinzătoare actualizare a dovezilor din ultimul deceniu.
- Fumătorii actuali au avut un risc cu 31% mai mare de demență, cu 40% mai mare de boală Alzheimer și cu 52% mai mare de demență vasculară decât persoanele care nu au fumat niciodată.
- Riscul a crescut odată cu numărul de țigări: cu 16% la 10 țigări pe zi și cu 34% la 20 de țigări pe zi.
- Foștii fumători nu au avut, în ansamblu, un risc mai mare de demență decât persoanele care nu au fumat niciodată.
- Studiul arată o asociere și nu poate dovedi că fumatul cauzează direct demența.
Riscul de demență crește odată cu numărul de țigări fumate
Comparațiile din studiu au fost făcute între fumătorii actuali și persoanele care nu au fumat niciodată. Cea mai mare diferență a apărut în cazul demenței vasculare, unde riscul a fost cu 52% mai ridicat. Urmează boala Alzheimer, cu un risc cu 40% mai mare, și demența de orice cauză, cu un plus de 31%.
Cercetătorii au observat și o relație cu intensitatea fumatului. Persoanele care fumau 10 țigări pe zi aveau un risc de demență cu 16% mai mare decât nefumătorii. La cele care fumau 20 de țigări pe zi, diferența urca la 34%.
Foștii fumători au avut un risc de demență mai mic decât cei care au continuat să fumeze și, în ansamblu, nu un risc mai mare decât persoanele care nu au fumat niciodată.
Autorii precizează limitele lucrării. Cercetarea nu poate dovedi că fumatul cauzează direct demența, deoarece rezultatele descriu o asociere. Totuși, potrivit acestora, datele se adaugă dovezilor tot mai numeroase că renunțarea la fumat poate fi un element important în reducerea riscului de demență.
Autorii cer ca sănătatea creierului să intre în discuția despre fumat
Coordonatorul studiului, Mario Siervo, de la Dementia Center of Excellence din cadrul enAble Institute și al School of Population Health de la Curtin, spune că rezultatele arată de ce trebuie privit dincolo de legăturile cunoscute dintre fumat, cancer și bolile de inimă. „Știm că fumatul poate face rău grav sănătății, dar și impactul său asupra creierului merită atenție. Rezultatele noastre arată că fumatul actual este asociat cu un risc mai mare de demență și că acest risc crește pe măsură ce oamenii fumează mai mult”, a declarat Siervo.
Autoarea senior a lucrării, Blossom Stephan, de la același centru, insistă pe efectele mai largi ale fumatului asupra sănătății: „Sănătatea creierului ar trebui să facă parte din discuție atunci când vorbim despre pericolele fumatului și despre beneficiile renunțării.”
Coautoarea Tanya Buchanan, director executiv al organizației Dementia Australia, subliniază importanța factorilor de risc modificabili. „Demența schimbă radical viața oamenilor, a familiilor și a comunităților lor”, a spus ea. Buchanan consideră că reducerea riscului de demență este o responsabilitate comună. Din acest motiv, spune ea, este nevoie de politici și acțiuni la toate nivelurile de guvernare, alături de informare și cercetare.
Strategia antitutun a Australiei nu abordează demența
Cercetătorii semnalează o lacună în politica australiană de control al tutunului. Fumatul a fost identificat ca factor de risc pentru demență în trei rapoarte internaționale importante. Cu toate acestea, demența și sănătatea creierului nu sunt abordate direct în Strategia Națională privind Tutunul 2023–2030 a Australiei.
Autorii propun ca sănătatea creierului să fie inclusă în campaniile antifumat, în avertismentele de pe pachetele de țigări și în programele de renunțare la fumat.
Potrivit lor, astfel mai mulți oameni ar putea înțelege riscurile pe termen lung ale fumatului și beneficiile renunțării.
Melissa Ledger, director pentru prevenirea cancerului și cercetare la Cancer Council WA, spune că rezultatele oferă un nou motiv pentru menținerea și reîmprospătarea campaniilor de educație publică. Organizația sa a derulat la începutul acestui an ceea ce consideră a fi prima campanie australiană despre fumat și sănătatea creierului. „Această cercetare oferă ocazia de a vorbi într-un mod nou despre beneficiile renunțării la fumat”, a declarat Ledger.
Cercetătorii arată că sunt necesare studii suplimentare. Acestea ar trebui să clarifice cum influențează riscul de demență vârsta la care o persoană renunță la fumat și perioada de când nu mai fumează.































