Petrolul Brent a coborât miercuri sub pragul de 100 de dolari pe baril, după victoria clară a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA. Democrații au obținut majoritatea atât în Camera Reprezentanților, cât și în Senat. În jurul orei 18:05 (ora României), contractele futures pe Brent cu livrare în ianuarie pierdeau 4,67%, până la 98,76 de dolari pe baril. Este prima dată de la începutul lui octombrie când petrolul coboară sub acest prag. Potrivit unor analiști, noul echilibru politic de la Washington ar putea limita marja de manevră a lui Donald Trump în războiul din Iran.
- Brentul cu livrare în ianuarie a scăzut cu 4,67%, la 98,76 de dolari pe baril, sub 100 de dolari pentru prima dată de la începutul lui octombrie.
- Țițeiul american WTI cu livrare în decembrie a coborât cu 4,54%, la 91,73 de dolari pe baril.
- Republicanii au pierdut controlul ambelor camere ale Congresului, iar Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a contribuit la înfrângere.
- Potrivit MarketWatch, prețurile se îndreaptă spre cea mai mare scădere săptămânală din 2020.
Pierderile au depășit 4 dolari pe baril
Echivalentul american al Brentului, West Texas Intermediate (WTI), cu livrare în decembrie, scădea cu 4,54%, până la 91,73 de dolari pe baril. Ceva mai târziu, la 18:37, ora Greciei, publicația Protothema consemna Brentul la 98,88 de dolari, în scădere cu 4,82 dolari, adică 4,61%. La aceeași oră, WTI pierdea 4,01 dolari (4,17%) și ajungea la 92,09 dolari.
Presiunea venea pe fondul unei tendințe deja descendente. În ședința anterioară, Brentul închisese la cel mai scăzut nivel din ultimele aproape patru săptămâni, în timp ce traderii cântăreau perspectivele negocierilor pentru încheierea războaielor din Ucraina și Iran. MarketWatch notează că petrolul se îndreaptă spre cea mai mare scădere săptămânală din 2020.
Războiul cu Iranul a cântărit greu în alegeri
Donald Trump a recunoscut că războiul cu Iranul a contribuit la înfrângerea grea a republicanilor. Vicepreședintele JD Vance a pus la rândul său pierderile partidului pe seama conflictului. Marți, Trump a declarat pentru Financial Times că SUA nu plănuiesc noi lovituri imediate împotriva Iranului. Declarația a atenuat temerile privind o escaladare militară iminentă.
Chris Beauchamp, analist-șef de piață la IG, a explicat că scăderea prețurilor reflectă estimarea că Trump ar putea urmări dezangajarea SUA din conflict. El a avertizat însă că, pentru revenirea stabilității pe piață, este nevoie de progrese mai consistente în negocierile de pace. „Deocamdată nu avem astfel de evoluții, dar, având în vedere concesiile făcute de Iran, se pare că atmosfera se schimbă în direcția unui acord mai sigur”, a adăugat analistul.
„Există în continuare riscul clar ca Trump și Israelul să decidă lansarea unui atac, însă senzația unei amenințări imediate a dispărut de pe piață”, a comentat Bjarne Schieldrop, analist-șef pentru mărfuri la SEB.
Teheranul și Washingtonul rămân departe de un acord
Semnalele venite din regiune rămân contradictorii. Liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a afirmat într-o declarație scrisă că ostilitatea Statelor Unite față de Teheran va continua, indiferent de partidul aflat la putere la Washington. Un înalt oficial iranian a declarat marți pentru Reuters că Iranul și SUA sunt încă departe de un acord pentru încheierea războiului.
Între timp, Qatarul își intensifică eforturile de mediere pentru a preveni o nouă escaladare a atacurilor după alegerile americane. Rebelii houthi din Yemen au anunțat că au vizat Aeroportul Internațional Regele Khalid din Riad. Autoritățile saudite nu au confirmat informația.
Acțiunile companiilor energetice, pe minus la Wall Street
Bursa americană a reacționat în ansamblu pozitiv la perspectiva unui blocaj între Congres și Casa Albă: indicele Dow Jones a urcat cu 3%. Majoritatea companiilor energetice au evoluat însă în sens opus, relatează Fortune. Gigantii petrolieri ExxonMobil și Chevron au pierdut 4%, respectiv 5%. Rafinorii Marathon Petroleum și Valero Energy, care raportaseră recent profituri record, au scăzut cu 9%, respectiv 7%.
Cele mai mari pierderi le-au înregistrat companiile care construiesc capacități de producție pe gaz în Texas pentru a alimenta boomul inteligenței artificiale. NRG Energy a scăzut cu 12%, Vistra cu 15%, iar producătorul de turbine GE Vernova cu 10%. Julien Dumoulin-Smith, analist la Jefferies, a vorbit despre un „șoc texan”. În opinia sa, „cea mai importantă surpriză este amploarea votului democrat din Texas, care pune în pericol perspectivele dezvoltării centrelor de date”.
Au existat și câștigători. NextEra Energy, cu sediul în Florida, stat rămas republican, a urcat cu 5%, iar Duke Energy cu 3%. First Solar a crescut cu peste 4%, iar producătorul de componente solare Nextpower a urcat cu 13%.
Analiștii TD Cowen au redus de la 40% la 25% probabilitatea ca legea bipartizană pentru accelerarea proiectelor energetice să fie adoptată înainte de instalarea noului Congres.
Charles Hua, director executiv al organizației nonprofit PowerLines, a descris votul drept un referendum privind facturile la utilități, costul benzinei și efectele inflaționiste din economie. Potrivit lui Hua, la nivel local s-au votat peste 40 de inițiative privind restricționarea sau reglementarea centrelor de date. Toate au trecut, cu excepția uneia, în Dakota de Nord.































