Ministrul PSD al Muncii, Florin Manole, l-a acuzat luni, 2 noiembrie, pe predecesorul său liberal, Dragoș Pîslaru, că ar fi raportat Comisiei Europene persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate. Potrivit lui Manole, scopul ar fi fost îndeplinirea unui jalon din PNRR. Acuzațiile au fost lansate într-un mesaj video publicat pe Facebook. Manole a avertizat că România va suferi o corecție a fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență. Pîslaru, acum vicepreședinte al PNL, a respins acuzațiile, le-a numit „o minciună” și i-a cerut actualului ministru să prezinte documentele pe care își sprijină afirmațiile.
- ANPDPD a anunțat la începutul lui septembrie că 3.976 de persoane au fost dezinstituționalizate, îndeplinind ținta din PNRR.
- După verificarea făcută la minister, 478 de cazuri au fost eliminate, iar cifra corectată este de 3.498 de persoane.
- Termenul-limită pentru acest jalon din PNRR a fost 31 august.
- Dragoș Pîslaru susține că în raportarea finală nu au fost incluse persoane decedate în centre.
Manole vorbește de „cinism” și cifre cosmetizate
Tonul declarației lui Florin Manole a fost dur. „Dragoș Pîslaru a raportat persoane decedate ca fiind dezinstituționalizate. Asta arată cinism și lipsă de profesionalism. În plus, alte aproape 500 de cazuri au fost neconforme. Au cosmetizat cifrele, au făcut raportări false”, a afirmat ministrul.
„Din acest motiv, corecția de fonduri din PNRR este inevitabilă. România va pierde bani, pentru că verificarea și raportarea, care trebuiau făcute în lunile iulie și august, au fost greșite”, a susținut Florin Manole.
Ministrul spune că fostul titular a fost avertizat în scris, de mai multe ori, în luna august, de colegii din Ministerul Muncii. „I s-a spus că este necesară verificarea și completarea datelor, și adăugarea de documente justificative necesare îndeplinirii corespunzătoare a țintei din PNRR. Nu doar că acest lucru nu s-a întâmplat, ci mai grav, sub semnătura președintei ANPDPD, s-au transmis Comisiei Europene date greșite, inclusiv persoane decedate”, a declarat Manole.
Ca dovadă, ministrul a prezentat un raport semnat de ANPDPD pe 31 august și note de informare despre îndeplinirea jaloanelor. Între ele se află o notă către ANPDPD din 6 august și o notă de informare către cabinetul ministrului din 11 august. Documentele au fost consultate de G4Media.
Cronologia prezentată de minister: de la protocol la revizuirea cerută de Bruxelles
Manole a prezentat și o cronologie a evenimentelor. Potrivit acesteia, până la 8 iulie 2026 a fost stabilit cadrul general necesar dezinstituționalizării. Toți actorii implicați au fost informați oficial că decesele, transferurile în alte centre și formele de locuire neconforme nu pot fi luate în calcul.
Pe 10 iulie, dosarul a fost predat noii conduceri a ANPDPD printr-un protocol oficial. Autoritatea a avut apoi aproape două luni, până la 31 august, pentru a verifica dosarele și a se asigura că sunt conforme. La începutul lui septembrie, ANPDPD a anunțat că ținta a fost atinsă, cu 3.976 de persoane dezinstituționalizate.
Ministrul spune că, după ce tabelul a ajuns la Comisia Europeană, acolo au fost identificate mai multe probleme. Lipseau informații, iar pe listă figurau decese, transferuri în alte centre rezidențiale și persoane care nu erau instituționalizate până în 2020. Comisia a cerut de urgență revizuirea datelor.
Verificarea făcută la minister a dus la eliminarea a 478 de cazuri. Era vorba de persoane decedate, de persoane care nu erau instituționalizate până în 2020 sau care nu aveau documente justificative. Alte cazuri figurau în forme de locuire nereglementate, erau încă în curs de dezinstituționalizare sau fuseseră transferate în alte centre. Cifra reală ar fi, așadar, de 3.498 de persoane.
„Nu vom acoperi această greșeală și nu vom înlocui realitatea cu o cifră convenabilă”, a transmis ministrul Muncii.
Pîslaru respinge acuzațiile și cere probe
Dragoș Pîslaru, contactat de Libertatea și G4Media, a negat acuzațiile. „Este o minciună. Pentru raportarea finală la 31 august nu au fost raportate Comisiei Europene persoane decedate în centre ca fiind dezinstituționalizate. Persoanele raportate aveau decizii de ieșire din centru și de trecere la viața în comunitate. Acesta este faptul concret pe care se bazează raportarea”, a declarat fostul ministru.
„O acuzație atât de gravă trebuie susținută cu documente, nu lansată prin declarații politice”, a replicat Dragoș Pîslaru.
Fostul ministru a mai spus că Manole „are responsabilitatea să prezinte exact raportarea pe care o contestă și documentele pe care își întemeiază afirmațiile”. „Discutăm despre drepturile persoanelor cu dizabilități și despre credibilitatea României în relația cu instituțiile europene. Aceste lucruri cer rigoare și responsabilitate”, a adăugat Pîslaru.
De ce contează disputa pentru banii din PNRR
PNRR nu funcționează ca un program clasic de finanțare. Comisia Europeană plătește tranșele numai după ce statul demonstrează că a îndeplinit jaloanele și țintele asumate. Când o țintă nu este considerată atinsă, Bruxelles-ul poate reține sau reduce o parte din bani. Astfel, o diferență de câteva sute de cazuri poate avea efecte financiare directe. Sursele nu precizează însă ce sumă ar putea fi afectată.
Dezinstituționalizarea înseamnă mutarea persoanelor cu dizabilități din centrele rezidențiale către forme de viață în comunitate. ANPDPD este Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, instituția responsabilă de acest proces. Disputa arată o diferență clară între cele două tabere. Pentru Pîslaru, o persoană poate fi raportată pe baza deciziei de ieșire din centru. Pentru Manole, contează criterii mai stricte, iar Comisia ar fi semnalat, potrivit lui, nereguli concrete. Rămâne de văzut dacă Bruxelles-ul va aplica o corecție și cât de mare va fi aceasta. Răspunsul va arăta care dintre interpretări se confirmă.































