Academia Chineză de Științe, una dintre principalele instituții de cercetare din China, se află în spatele unei descoperiri care sună mai degrabă a science-fiction decât a laborator: un textil viu, făcut din ciuperci, care își poate repara singur rupturile, își poate schimba culoarea și se poate proteja de razele ultraviolete. Rezultatele, coordonate de cercetătoarea Ke Li împreună cu colegii săi, au fost publicate în revista Science Advances și descriu un material care rămâne în viață chiar și după procesul de fabricație — o premisă care deschide drumul unor haine cu proprietăți „programabile”.
- Materialul este produs din ciuperca Cordyceps militaris, cunoscută drept ciuperca omizilor, și este menținut viu în timpul fabricației.
- El se poate repara singur, își poate schimba culoarea prin drojdii modificate genetic și poate primi protecție UV printr-o a doua ciupercă.
- Îngropat în sol, un obiect făcut din acest material s-a degradat aproape complet în circa 41 de zile.
Ciuperca folosită ca bază, Cordyceps militaris, este cunoscută mai ales datorită serialului și jocului video The Last of Us, unde ciupercile din genul Cordyceps transformă oamenii în zombi. În realitate, aceste organisme sunt inofensive pentru om.
Cheia inovației a fost păstrarea ciupercii în viață
Materialele obținute din ciuperci nu sunt o noutate absolută, însă încercările anterioare au eșuat adesea pentru că procesul de fabricație ucidea celulele, rezultând un produs fragil. Echipa chineză a ales o abordare diferită: a menținut ciuperca activă metabolic.
Ciuperca este alcătuită din filamente subțiri numite hife. Cercetătorii au cultivat-o mai întâi sub formă de mici sfere într-un mediu lichid cu substanțe nutritive, apoi au spălat aceste pelete și le-au turnat în tipare, unde au format foi plate. Fiindcă foile rezultate erau naturale rigide și se rupeau ușor, ele au fost înmuiate în glicerol, o substanță cu rol de „plastifiant” care le face mai moi și mai flexibile.
„Nu folosim un textil convențional, o plasă polimerică sau alt suport extern”, explică Li. „Peletele de miceliu de Cordyceps militaris servesc ele însele drept blocuri structurale, iar hifele lor împletite formează o foaie continuă, autoportantă.”
Rezultatul se simte mai dens și mai puțin fibros decât bumbacul, apropiindu-se de o foaie moale, nețesută, sau de un material asemănător pielii. Potrivit lui Li, mirosul de ciupercă dispare aproape complet după spălare și tratare.
Culoare din drojdii și protecție solară dintr-o mucegai
Pentru a colora materialul, echipa a introdus celule de drojdie modificate genetic pentru a produce pigmenți portocalii, albaștri și mov. Astfel, culoarea este generată biologic, nu prin coloranți sintetici convenționali.
Proprietățile textilului pot fi schimbate și prin adăugarea altor ciuperci. Pentru protecția împotriva razelor UV, cercetătorii au folosit Aspergillus niger, un mucegai care crește frecvent pe fructe și legume. Acesta formează la suprafață un strat închis la culoare, bogat în melanină, pigment care absoarbe radiațiile ultraviolete. Materialul poate fi făcut și să respingă picăturile de apă, curățându-se astfel singur.
Dacă textilul se rupe, câteva pelete proaspete și umede de ciupercă aplicate pe zona afectată sunt suficiente: ciuperca crește pur și simplu peste breșă și o astupă.
Când echipa a depus picături nutritive în forme precise pe suprafață, ciuperca a produs straturi noi de fibre pufoase doar acolo unde au fost aplicate substanțele, permițând crearea unor modele precum frunze sau chiar un logo.
De ce contează pentru consumatorul obișnuit
Miza acestei cercetări ține direct de amprenta de mediu a industriei modei. În condiții uscate, activitatea biologică a celulelor este mult redusă, ele rămânând inactive. În condiții umede și cu nutrienți, unele celule redevin active — aceeași proprietate care permite repararea explică și faptul că materialul se biodegradează ușor. Un obiect îngropat în sol s-a degradat aproape complet în puțin peste 40 de zile.
Justin Beardsley, de la University of Sydney, apreciază că biodegradabilitatea este remarcabilă în comparație cu deșeurile generate de fast fashion. În același timp, el atrage atenția asupra reversului: nu ți-ai dori o haină care se descompune prea ușor, „pentru că se va desface în timp ce o porți”.
Este important de subliniat că vorbim deocamdată despre o demonstrație de laborator, nu despre o haină gata de purtat. Rochia creată de echipă nu a fost încă îmbrăcată de nimeni; a fost tratată ca o piesă de expoziție, realizată în dimensiune mică. Cercetătorii nu au testat confortul, respirabilitatea sau rezistența la mașina de spălat. Ei estimează că astfel de materiale ar fi mai potrivite pentru haine de scurtă durată sau de unică folosință, unde sustenabilitatea contează mai mult decât longevitatea.
Ați purta o haină vie, care se repară singură, dar care ar putea începe să se descompună pe voi? Spuneți-ne dacă un asemenea material vi se pare viitorul modei sustenabile sau doar un experiment de laborator.
